Urme... De gânduri. De dor. De noi amândoi rătăciţi undeva în clandestinul și nesigurul trecut, din care-mi revii uneori rătăcind ca o umbră, înaintând șovăielnic de teamă să nu te risipești în toate punctele cardinale și să te rezumi la un punct. La punctul aruncat în repezeală la sfârșitul frazelor din scrisorile tale regăsite într-un … Continuă să citești Urme
