Guvernare pentru infractori

De când a venit la guvernare, de altfel cea mai slabă guvernare de după ’89, alianța asta a acordat toată atenția unei anumite categorii de cetățeni: infractorii (din închisori și din afara lor). Cum justifică faptul că de la „ordonanța 13” încoace preocuparea lor constantă este să „îndrepte nedreptățile” prin dezincriminarea unor infracțiuni, prin reducerea unor pedepse, prin punerea în libertate mai repede a celor condamnați ? Aruncând totul pe seama deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului.

De la ce a pornit totul ?

De la un condamnat la 12 ani de închisoare pentru infracțiunea de viol, în care victima avea 13 ani şi 11 luni. Numele lui este Laviniu Moşmonea. Acest Moşmonea s-a plâns la CEDO de condițiile „inumane” din pușcării, iar Curtea Europeană a sancţionat România. A urmat un val de plângeri la CEDO, iar Curtea a atenționat România că nu respectă drepturile omului. Şi, în loc să se ia măsuri în acest sens prin extinderea penitenciarelor (dacă altele nu sunt în stare să construiască), parlamentarii noştri au votat legea recursului compensatoriu. „Lucru bine gândit”, nu le putem oferi condiții mai bune în închisori, atunci îi reducem numeric. Și cum facem asta? Îi punem în libertate. Însă, nu au vrut să ţină cont de faptul că în scurt timp mulţi dintre ei se vor întoarce în penitenciare, iar măsura luată nu ajută România în faţa organismelor internaţionale.

Efectele acestei legi ?

Aproape 9000 de infractori periculoși condamnaţi pentru omor, tâlhărie, viol, răpire, trafic de persoane şi alte infracțiuni săvârșite cu violență, dar şi deţinuţi „VIP” sunt puşi în libertate. Ce a urmat? Mulţi condamnaţi, sub pretextul diverselor motive (apropierea de casă, situația familială), solicită să execute pedepsele în închisorile cu condiții improprii de detenție, lesne de înțeles de ce, pentru eliberarea mai rapidă şi pentru despăgubirile primite.

Ordonanță de urgenţă sau lege?

După recursul compensatoriu aleșii s-au gândesc la amnistie şi graţiere. Ex-ministrul de justiție Florin Iordache ne spune într-un interviu că ele sunt necesare pentru ca România să nu mai fie sancţionată la CEDO. Din nou se folosesc de CEDO. El mai susține că „detinuţii din penitenciare nu au greșit atât de mult ca să îi condamnăm la moarte. (…) Ministrul justiției poate să construiască peste noapte penitenciare ?(…) PSD-ALDE are şi această obligaţie, să repare nedreptățile”. Altfel spus, pe unii i-am eliberat, pe alții să-i facem scăpaţi.

Și așa a apărut conflictul dintre Tudorel Toader și Liviu Dragnea, dar și dintre Uniunea Europeană și guvernarea PSD-ALDE.

Nedreptățile împotriva noastră, a cetățenilor cinstiți, cine se obligă să „le repare” ? Voi, cei care de mai bine de doi ani, guvernaţi numai pentru și în folosul infractorilor, voi, cei care după ce aţi eliberat din închisori răufăcători periculoși, dar și politicieni corupți, iar acum vreţi să-i faceți scăpați pe cei care urmează să intre la pușcărie, ne mai insultaţi mult ? Vă mai folosiți mult de deciziile CEDO ca să daţi credibilitate acțiunilor voastre îndreptate împotriva justiției ? Victimelor, familiilor lor, nouă tuturor, când ne veţi cere iertare pentru tot ce aţi făcut în acest răstimp ? Credeți că veţi guverna la nesfârșit? Mai bine construiți niște penitenciare…s-ar putea să fie nevoie.

Surse imagini:adevarul.ro și masapresei.ro

CCR amâna pentru a doua oară pronunțarea în cazul completurilor de 3 judecători

Specializate în cauzele de corupție, completurile de 3 judecători din cadrul ÎCCJ au fost contestate la CCR de către Florin Iordache.

Curtea a amânat din nou pronunțarea pentru data de 19 aprilie, prima amânare fiind pentru 11 aprilie.

Cei vizați de această decizie sunt Liviu Dragnea și Darius Vâlcov, amândoi condamnați în prima instanță la pedeapsă privativă de libertate: Dragnea la 3 ani și 6 luni, Vâlcov la 8 ani.

De ce oare nu am încredere în judecătorii de la CCR? Răspuns simplu. Pentru că au fost numiți politic, iar PSD are majoritate.

Dragnea se consideră păcălit de Toader

Ministrul Tudorel Toader a avut astăzi un program extrem de încărcat.

Interviurile candidaților pentru funcția de procuror general al Parchetului General vor fi reluate, discuțiile contradictorii dintre ministrul justiției și actualul procuror general Augustin Lazăr pe tema costului deplasările au fost mediatizate prin presa scrisă și televiziuni. Tot astăzi ar fi trebuit să se dezbată în Parlament moțiunea simplă împotriva ministrului de justiție. Motivul? Nemulţumirea lui Dragnea că guvernul nu a adoptat ordonanțele de urgenţă pentru justiție, ordonanțe care l-ar salva de condamnarea la închisoare pronunțată anul trecut. „Eu am zis că nu mai vreau să discut, pentru că ne-am lăsat păcăliți, tot partidul. Cred că domnul Toader ne-a păcălit, nu știu dacă o fi singur sau au fost doi…Încă nu știu. A făcut-o intenţionat, neintenționat…Dar nu poţi să ieși la începutul anului să adopţi o ordonanță, ridici scandalul până la cer, stăm sub toate gloanțele, și din ţară și din străinătate, pe ceva care vii și spui la un moment dat <<păi nu mai pot să adopt că nu se justifică urgența>>…s-a și blocat dezbaterea în Parlament și mulţi oameni zic:<< dar până la urmă, nu ăsta a fost planul?>>„. Care plan, să înțelegem și noi?

Dragnea se declară păcălit, el și întreg partidul, pentru că de la începutul anului guvernul (un adevărat ping pong între Toader și Dăncilă) nu a adoptat OUG pentru amnistie și graţiere. Gaz pe foc a pus declaraţia lui Toader care a afirmat că nu se justifică o ordonanță pe această temă pentru că nu este o urgenţă, precizând că amnistia și graţierea sunt măsuri care se adoptă în Parlament.

Dezbaterea moțiunii s-a amânat pe săptămâna viitoare când va fi prezent și Călin Popescu Tăriceanu, care este plecat din ţară.

Pentru Toader n-o fi o urgenţă, dacă până la urmă a înțeles avertismentele oficialilor europeni, dar pentru Dragnea este, termenul de judecată se apropie.

Tot astăzi trebuia să se pronunţe CCR asupra completurilor de 3 judecători de la ICCJ la sesizarea făcută de Florin Iordache, dar pronunțarea a fost amânată pe mâine. Reamintesc că aceste completuri au judecat dosare ale unor politicieni, precum Liviu Dragnea, Călin Popescu Tăriceanu, Darius Vâlcov.

Sursa foto:obiectiv.info

Stațiunea „Euforie”

De când Marea Neagră aduce pe plajă pachete cu cocaină au apărut și glumele.

Vând faină de pe plajă. Rog seriozite și mascaţii să se abțină.

Cam în ce zonă ? Întreb pentru un prieten, să nu meargă pe acolo.

Ăştia care găsim pungi goale şi mizerie sunăm tot la 112 sau le vindem noi pe piața neagră ?

Pe litoral s-a dat startul programului droguri pentru toți.

Cea mai bună campanie de promovare a litoralului românesc.

Anul acesta vara a venit mai repede pe litoralul romanesc, turiștii încep să sosească.

Stațiunea Eforie de acum se va numi Euforie.

Sursa foto: Mediafax.ro

Biserica Romano-Catolică Sfânta Treime din Sibiu

Construită de iezuiți în stilul barocului timpuriu vienez în perioada 1726-1733, biserica romano-catolică Sfânta Treime se află în Piaţa Mare, în imediata vecinătate a Primăriei Sibiu.

Turnul de 47 de metri a fost terminat în anul 1738.

El este detașat de corpul clădirii bisericii și are un ceas cu cadran dublu ce poate fi văzut și din Piaţa Mare, dar și din Piaţa Mică. Turnul mai adăpostește și cele trei clopote, care au fost refăcute în forma inițială în anul 1931, după ce în anul 1916 au fost confiscate și topite.

La nivelul străzii are un gang boltit ce face legătura dintre Piaţa Mare și Piaţa Mică.

Vedere spre Piaţa Mare

Vedere spre Piaţa Mică

În capătul opus turnului coama acoperișului bisericii este prevăzută cu un turnuleț lanternă. Curtea interioară adăpostește din anul 1948 statuia lui Ioan Nepomuk, ea fiind amplasată inițial în Piaţa Mare. Exteriorul este destul de sobru, iar fațada dinspre Piaţa Mare are două uși, una pentru accesul în biserică, cealaltă pentru intrarea în casa parohială.

Interiorul este bogat ornamentat în stil baroc.

Structura interioară este a unei săli dreptunghiulare, cu o tribună pe latura sudică străjuită de pilaștri masivi care susțin bolta.

Interiorul a fost vopsit inițial în alb, dar în 1904 pictorul german Ludwig Kandler a pictat nava bisericii.

Vitraliile au fost executate în anul 1901 la Budapesta, iar orga a fost construită în Viena și instalată în anul 1860. Biserica adăpostește monumentul funerar al generalului conte Otto Ferdinand Traum de Abensberg.

Dacă aţi trecut prin Sibiu și nu aţi vizitat acest monument istoric, sper că v-am trezit curiozitatea, iar data viitoare nu-l veţi mai rata.