Acum vreun an, când am început să scriu pe blogg, am povestit cum din cauza unor funcționari ai acestei companii (Poșta Română) am fost la un pas de a pierde două albume ale formației Metallica. Între timp relația mea cu ei nu s-a îmbunătățit, ba dimpotrivă și mă iau frisoane doar la gândul că trebuie să le trec pragul.

Sursa foto: wikipedia.org

Acest articol nu este despre tarifele care mi se par exagerate, nici despre cozile la care te apucă disperarea, ci despre calitatea oamenilor.

Am hotărât că a sosit timpul să expediez copiilor în Marea Britanie cele două cărți cu personalitate. Le-am pus într-un plic și, cum nu s-a lipit prea bine, peste acea porțiune am tras o bandă adezivă (scotch).

Pentru a nu sta de două ori la rând, am mers direct la ghișeu să cer un nenorocit de formular pe care să-l completez. După câteva minute bune în care am privit-o pe doamna ce nu catadicsea să-mi dea formularul solicitat, bine păstrat pe biroul ei lângă monitorul calculatorului, i-am reamintit că nu stăteam acolo să o admir și că ar fi fost mult mai simplu să le lase, formularele, la îndemâna celor care aveau nevoie de ele. Cred că nu este necesar să vă spun ce atitudine a avut.

În fine, completez formularul, mă așez la coadă și aștept să-mi vină rândul. Ca „un noroc” (gândeam eu) mă preia o altă persoană care vede banda adezivă pe plic și îmi spune că nu mi-l primește.

– Pe plicuri, zice ea, n-aveţi voie să faceți asta.

– Bine, arunci luaţi-l ca pe colet, că acum două luni am expediat unul de la această agenție și n-a fost problemă.

Sare cealaltă, cea cu formularul:

– N-am fost noi, că NU vi-l primeam!

Le spun că nu plec de acolo, până nu-l expediez și cer să vorbesc cu dirigintele de agenție. Doamna, căci diriginte este o doamnă, foarte amabilă îmi spune că au avut odată nu știu ce reclamație pentru o bandă lipită și de atunci s-a luat această măsură. Îmi confirmă că la colete ESTE PERMISĂ banda adezivă, ba chiar indicată, dar că va lua și plicul recomandat cu confirmare de primire cu condiția să scriu pe el că pe răspunderea mea am lipit mult „incriminatul” scotch.
Această întâmplare m-a bulversat și m-a încărcat negativ cât pentru o lună. De ce nu s-a putut rezolva totul atât de simplu de la început? De ce suntem atât de ţăfnoși și needucați? Mai trăim într-o ţară normală, atâta timp cât orice funcționar își permite să facă ce vrea cu noi? Pentru un serviciu pe care îl plătești cu vârf și îndesat, căci tariful a fost mai mult decât piperat, poţi fi pus pe drumuri pentru că așa vor mușchii lor, ai funcționarilor de la Poșta Română.

14 gânduri despre „Banda adezivă, mărul discordiei cu Poșta Română

    1. Când ţi se întâmplă de mai multe ori, nu mai poţi face haz de necaz. Acum câţiva ani de nu mă întreba fiică-mea dacă am primit coletele nu știam să întreb de ele, că nu am primit avizul. Nu vrei să știi în ce hal arătau, cred că mai dispăruseră din lucruri. Am ajuns la reclamații. Crezi că s-a întâmplat ceva? Nimic. Eu m-am săturat de poșta asta!

      Apreciat de 2 persoane

  1. Țara este formată din oameni, iar unii sunt mai puțin…alții şi mai puțin…şi zic că drumul spre normalitate ține şi de aceştia, că normalitate este atunci când te comporți…normal! Unii dintre noi nu ştiu să se comporte normal şi noi ne dăm cu capu’ de pereți…degeaba! Ei nu se schimbă!
    Săptămână minunată!

    Apreciat de 2 persoane

  2. Omul sfințește locul, după cum bine vedem și din necazul tău. Eu am norocul să găsesc mereu oameni binevoitori la oficiul poștal, cu ajutorul cărora am trimis zeci de plicuri și colete cu cărți, fără să întâmpin probleme.

    Apreciat de 3 persoane

    1. Omul și iară omul. Sunt convinsă că nu toţi sunt asemeni celor întâlniţi de mine, dar la oficiul poștal de care aparțin a tunat și i-a adunat. Cu excepția șefei lor, care este o femeie deosebită, pe restul nu știu cum i-a angajat.

      Apreciat de 2 persoane

  3. A fost o vreme-n care comandam produse de la o firmă de cosmetice. Veneau prin poştă, nu exista varianta curier. Mă crezi că uneori îmi era groază să merg? Nu pentru cozile interminabile, nu. Din cauza atitudinii unor stimabile de la ghişeu. Efectiv îmi era teamă. Că eu nu ştiu să mă cert şi îngheţ când se ridică tonul la mine.

    Apreciat de 2 persoane

    1. Este senzaţia pe care o am vizavi de ei, de groază. N-am ce face că altfel nici nu m-aș apropia de acea ușă. Spre deosebire de tine, eu nu pot fi intimidată ușor și reacționez fără să mă pot opri. Cred că-i un defect, dar cu astfel de oameni nu văd altă cale de abordare.

      Apreciat de 2 persoane

      1. Nu, nu, nu , clar nu e defect! Eu aş vrea uneori să fiu mai impulsivă. Dar pe mine mă pufneşte plânsul 😦 Nu ştiu de ce-s aşa, n-am asistat la niciun fel de violenţe-n copilărie deci nu e traumă. Poate tocmai de aia-s aşa moale, nu ştiu. Dar nu e bine ca mine, clar.

        Apreciat de 2 persoane

        1. Chiar nu-i bine așa! În ce vremuri crezi că trăim? Nu ai armura necesară, Potecuță.🙁 Nu zice nimeni că trebuie să fii Jeanne d’Arc, dar nici atât de sensibilă pentru că poţi fi ușor rănită de alții.🙁

          Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns la Poteci de dor Anulează răspunsul

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.