Trăim într-o democrație?

Răspunsul, deși l-am dori afirmativ, este greu de dat. După ’89 am trăit euforia „căderii comunismului”, dar oare a căzut cu adevărat sau și-a schimbat doar faţa afișând masca democraţiei?

Revizuirea Constituției a adus la pachet mai multe drepturi și libertăți, printre care dreptul la libera exprimare, dreptul la referendum, dreptul la protest. Iar dezvoltarea tehnologiei digitale a făcut posibilă semnarea unor petiții online.

Este adevărat, după Piaţa Universității și mineriade s-a recunoscut dreptul la protest, dar de câte ori acest drept nu a fost încălcat până astăzi prin intervenția brutală a forțelor de ordine?

Dar s-o luăm în ordine.

Ce este democrația?

Democrația provine din limba greacă: demos, care înseamnă popor și kratos însemnând putere, deci puterea poporului. Polisurile (orașele-state) nici în Grecia antică nu au cunoscut toate democraţia. Putem vorbi despre democraţia ateniană, dar Sparta nu a avut această formă de guvernare.

În Roma antică, în perioada 510 î.Hr.-44 î.Hr. cetățenii votau în comiţii (adunările romane) legile propuse de senat și magistrați.

Apariția constituțiilor în statele europene a repus democraţia în drepturi, asta însemnând că inclusiv statele cu monarhii constituționale sunt conduse democratic (Marea Britanie, Spania, Belgia, Olanda, Danemarca, Suedia, Luxemburg, Norvegia și altele).

În România a existat democraţie?

Democraţia în România a fost importată din Vest, iar evoluția ei fragilă din perioada interbelică a fost nimicită la sfârșitul celui de-al doilea război mondial de tancurile sovietice. Au urmat peste 40 de ani de „republică socialistă (aproape) multilateral dezvoltată” în care numai despre democraţie nu a fost vorba, deși exista o Constituţie, drepturile și libertățile nu erau respectate. Despre unul dintre drepturile elementare încălcat în acea perioadă neagră am scris un articol.

România este un stat democratic?

Scriptic, da, faptic, nu. De ce doar scriptic? Păi, ce exemplu mai concret doriți decât acela că astăzi ești liber să vorbești, dar nu „te aude” nimeni? De 30 de ani suntem tot într-o tranziție, de tot atâta timp românii s-au săturat de promisiuni deșarte și de justificări. Și, dacă în România democraţia nu funcționează, asta se datorează întregii clase politice. Politicianului român, odată ce-a obținut votul cetățenilor, i se resetează gândirea, uită de „polisul” care l-a trimis în Parlament, uită de onestitate (dacă a avut-o vreodată), de scopul pentru care a fost ales. Alegerile în România sunt un simulacru fiind apreciate persoanele și nu ideile. Sub masca democrației ajung la conducere persoane avide de putere, duplicitare sau lipsite de scrupule, traseiste, iar puterea ajunsă în mâinile lor devine arma îndreptată spre propriul popor pe care îl percepe ca pe un dușman venit să-l deposedeze de „ciolan”.

Protestele de stradă din București și din multe orașe ale ţarii din 2012, 2013, 2017, care au culminat cu atacul comandat forțelor de ordine împotriva protestatarilor adunați în faţa Guvernului în 10 august 2018, demonstrează calitatea îndoielnică a clasei politice. Link-ul de pe cuvântul „orașe” trimite spre un articol despre protestele din 2017 și 2018 la care am participat.

Referendumul, expresia voinței populare, validat de Curtea Constituţională, este încălcat cu bună știință de politicienii români. Și mă refer la referendumul din 2009 când poporul a votat reducerea numărului de parlamentari la 300. Răspunsul neaplicării lui este simplu de dat. Retrași în „turnul lor de fildeș” din Palatul Parlamentului (până și denumirea de Casa Poporului au schimbat-o) politicienii afișează confortul opulent privind cu dezgust spre cei peste a caror voință trec cu nepăsare. Își mai amintesc din patru în patru ani să arunce câte-o pomană electoratului. Și cum nu se mai poartă moda găleţilor și a litrului de ulei și kilogramului de faină se aruncă supușilor ascultători câte o mărire de 100 de lei la pensie sau ajutor social.

Politicianul român are mare grijă de leafa lui, de pensia lui, a rudelor, prietenilor, afinilor și amantelor, cocoţaţi pe umerii lui prin toate instituțiile statului devenite „afaceri de familie” pline de incompetenți cu masterate și doctorate „luate” prin plagiat sau la comandă.

Un guvern (ce reprezintă executivul) care conduce prin ordonanțe de urgenţă, la prima vedere, ar părea că încearcă să uzurpe putetea legislativă a parlamentului, dar lucrurile nu stau deloc așa pentru că parlamentarii trimit în guvern reprezentanţi care le apără interesele, călcând peste voința poporului. Ce dovadă mai elocventă decât ordonanțele de urgenţă privind modificarea legilor justiției pentru salvarea unor parlamentari cu dosare penale?

Cum ar trebui să fie profilul politicianului?

Aș prelua un principiu din meritocraţie, politicianul să acceadă în această funcție doar pe baza competenței demonstrate și a meritului său, nu a averilor, originii sau gradelor de rudenie. Acest principiu ar fi valabil și pentru înalţii funcționari publici. Pe lângă competență, politicianul trebuie să fie onest, curajos și să nu aibă caracter duplicitar. Ion Heliade-Rădulescu spunea: „Democraţia și libertatea adevărată, mai înainte de toate, cer moralitate”.

Cât de sănătoasă este democrația din România și ce putem face pentru însănătoșirea ei?

Acum câteva luni scriam un articol despre democraţia din ţările nordice și de ce la noi democraţia este lipsită de conținut. Da, în România democraţia este bolnavă, iar noi, ca cetățeni ai ei, avem obligația să o vindecăm.

Trebuie să luăm atitudine împotriva tuturor derapajelor instituțiilor de stat. Democracy Mania este o platformă care militează pentru implicarea cetățenilor în viaţa comunității prin semnarea de petiții online (semnând îmi doresc să fiu auzită) de la înăsprirea pedepselor criminalilor până la împușcarea caprelor negre sau tăierea pădurilor. Totodată încurajează participarea la referendumuri, la acțiuni de donații și evenimente caritabile.

Cum putem vindeca o democraţie „bolnavă”?

  • În primul rând prin educație. Gabriel-Honoré Riqueti conte de Mirabeau, politician francez și orator, spunea că „Educația reprezintă gardianul geniului și al democraţie”. Trebuie să ne implicăm și să explicăm celor mulţi că pentru fiecare 100 de lei cu care sunt „mituiţi”, politicianul corupt își adaugă veniturilor sale de cel puţin 30 de ori mai mult.
  • Trebuie să protestăm civilizat de câte ori se încalcă separația puterilor în stat. Este cazul grav în care puterea executivă subordonează puterea judecătorească, așa cum s-a încercat constant la noi în ultimii ani cu legile justiției.

Am ales să vă prezint unul dintre videoclipurile pe care le-am filmat la protestele din Sibiu. Este protestul-marș de 11 km din 10 august 2018 la care au luat parte peste 55.000 de oameni, video publicat pe canalul meu YouTube.

  • Participarea la vot este încă o modalitate prin care vocea noastră se poate face auzită. A nu vota, dar a continua să acuzi că drepturile îţi sunt încălcate nu are nicio valoare, ai renunțat la singura modalitate democratică de exprimare, iar politicienii profită de pasivitatea ta.

Concluzionând, pentru ca democraţia să funcționeze în România, cu toţii ar trebui să fim activi, să avem simţ civic și să ne implicăm în viaţa comunității.

Probă sponsorizată de Democracy Mania

Sursa foto: democracymania și arhiva personală

Sursa video: arhiva personală

Articol scris pentru SuperBlog, ediția de toamnă.

18 comentarii Adăugă-le pe ale tale

  1. racoltapetru6 spune:

    Subscriu cu toată convingerea la cele spuse de tine în articol. Nici nu mă gândeam că-i o probă pentru concursul Superblog, dar mă bucur că există și o astfel de provocare. Benefică pentru educația civică.

    Apreciat de 2 persoane

    1. Mai eram încă multe de spus, dar a trebuit să ne încadrăm în limita maximă de cuvinte. Recunosc că mi-a plăcut această probă.
      Mulțumesc, Petru!

      Apreciat de 1 persoană

  2. Și ce probă, ai atîtea de spus și ești „silit” să le sintetizezi, iar cînd vezi tabloul de ansamblu e și mai rău decît pe bucățelele zilnice… Cea mai frumoasă probă, indiferent de rezultate, iar aici Constanța e la ea acasă 🙂
    Ar trebui zilnic un subcapitol, o notă, ceva, despre democrația noastră…

    Apreciat de 1 persoană

    1. Da, Issa, democraţia are nevoie de multe subcapitole. De fapt, ea pornește de pe vremea istoriei Mesopotamiei, grecii i-au dat un nume. Când am terminat de scris, depășisem cu mult limita de 1200 de cuvinte. A trebuit să reformulez, să înlătur paragrafe întregi, să fac trimiteri la alte articole scrise în timp, să sintetizez totul. Desigur, am înţeles de ce această limită, ar fi trebuit mult timp alocat pentru citirea articolelor.
      Mulțumesc! Și multă baftă în continuare!🤗❤

      Apreciat de 1 persoană

      1. Erau bune si trimiterile la fb, acolo am si eu „state” vechi… Vezi cu autocorectorul :)))
        Baftă și ție, hai că #rezistăm ❤

        Apreciat de 1 persoană

        1. #rezistăm până la capăt!❤

          Apreciat de 1 persoană

  3. Aila spune:

    Foarte buna abordarea. Felicitări! Succes

    Apreciat de 1 persoană

    1. Mulțumesc, Aila! 🤗 Am scris sincer ceea ce gândesc îndemnându-i pe compatrioții mei să fie mai activi în viaţa socială, căci politica și măsurile economice ne afectează pe toţi în egală măsură.

      Apreciat de 1 persoană

      1. Aila spune:

        Asa este Constanta nepăsarea costa mult.

        Apreciat de 1 persoană

  4. ina02s spune:

    Si eu! Si eu subscriu la toate cele spuse de tine aici. Cred ca pentru tine au introdus proba asta. Iti vine manusa. 🙂
    Ar trebui sa luam aminte toti si sa ne pazim democratia. Ca-i a noastra si nu a lor… Bafta!!!

    Apreciat de 1 persoană

    1. Și câte ar mai fi fost de scris! Ina draga, trebuie să înţelegem că pentru democraţie ar trebui să ne adunăm forțele, indiferent de simpatii și antipatii. Ea este mai presus de orice.
      Mulțumesc mult !🤗

      Apreciat de 1 persoană

      1. ina02s spune:

        Just! De acord si cu asta. 🙂

        Apreciat de 1 persoană

  5. Poteci de dor spune:

    Se vede că ai fost în elementul tău, ai excelat în textul ăsta şi mi-a părut rău că s-a terminat. Te felicit!

    Apreciat de 1 persoană

    1. Mulțumesc, Potecuță! De mulţi ani și de multe ori bat „potecile” la mitinguri și proteste. Am ajuns să ne cunoaștem, suntem o comunitate. Dacă vreunul dintre noi lipsește, ne facem griji pentru el. N-aș fi rezistat să nu iau atitudine. Am preferat să rămân #rezist, indiferent de consecințe. 🤗

      Apreciat de 1 persoană

    2. ecoarta spune:

      Felicitări! Deși politica mă indispune, articolul tău l-am savurat! Este foarte bine scris și de luat aminte…
      Succes!

      Apreciat de 1 persoană

      1. Aura, te invidiez că voi nu trebuie să vă bateți capul cu politica și politicienii.🙂 Sau?
        Mulțumesc! 🤗

        Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns la Constanta Cretu Anulează răspunsul

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.