3,2,1, Start!

În faţă văd semaforul, cobor frâna de mână, mut piciorul drept pe accelerație, ambalez motorul și aștept startul.

Sunt 20 de mașini aliniate la startul antrenamentelor pe circuitul de la Nürburgring, iar în dreapta mea am un copilot experimentat. Era și cazul, la turele de recunoaștere nu am reținut decât cele 15 curbe.

Stau încordată ca un arc cu mâinile pe volan și încerc să-mi controlez emoțiile.

– Hei, fii mai relaxată! Doar conduci o Honda Civic Type R, aud vocea liniștită a lui Michael.

Da, copilotul meu este Michael Schumacher. Când a deschis pentru prima dată portiera din dreapta a Hondei Civic, Type R, am rămas cu gura căscată. Abia am apucat să bâigui:

– Cum…? Ești bine?

– Da, da, a răspuns rapid. Hai să ne concentrăm pe ce avem de făcut. Cunosc bine acest circuit, iar tu ești talentată.

Nu vorbește mult, dar este tot timpul zâmbitor. Îmi spune că i-a lipsit adrenalina concursurilor și așa a acceptat să devină copilot. Nu îndrăznesc să reamintesc de accidentul avut la schi în decembrie 2013, nu scot un cuvânt despre perioada de comă indusă și nici despre tratamente. Simt că evită aceste discuții și tac.

Tac și privesc semaforul. Și, deodată îl aud în cască:

– 3, 2, 1, Start! Iar startul lui se suprapune cu culoarea verde a semaforului.

Cu piciorul drept pe accelerație, cobor frâna de mână și ridic piciorul stâng de pe ambreiaj. Mașina se zmucește și prinde viteză. Sunt atentă la drum, dar vocea lui mă avertizează:

– Viraj dreapta. Ușor…ușor și din nou viraj dreapta. Urmează viraj stânga…viraj dreapta…viraj stânga…frână…ac de păr, viraj dreapta…

Schimb vitezele asemeni unui robot. Sunt porțiuni unde viteza scade sub 100 km/h, dar și câteva linii drepte unde ajungi la 270 km/h. Știu că o greșeală ne-ar răsturna. La antrenamentele de ieri, în cel mai bun tur, am scos 6 minute și 42 secunde pe un circuit de 20.600 metri, iar astăzi încerc să reduc timpul. Aud în căști vocea lui Michael, o voce sigură care îmi dă încredere și siguranță. Intru pe o porțiune de circuit dreaptă și bolidul rulează cu viteză foarte mare.

Viraj stânga…frână…aud motorul…pneurile freacă asfaltul…vocea lui Joe Bonamassa și al lui Blue and Evil se aud peste motor. Deschid ochii speriată. A dispărut circuitul, a dispărut și Michael Schumacher. E dimineață și începe încă o zi de lucru.

– Te-ai trezit, iubito? Am făcut deja cafeaua, ies cu Tess și Ozzy, până mă întorc poate ești gata.

– Da, da, îi răspund soțului meu morocănoasă în drumul spre baie.

Abia apuc să torn cafeaua în cești, când apar plimbăreţii matinali. Tess și Ozzy sar pe mine dând bucuroși din codiţe.

– Te duc la serviciu astăzi? aud întrebarea bărbatului.

Dau afirmativ din cap în timp ce sorb ultima înghițitură de cafea și înșfac poșeta.

Distanţa până la instituția la care lucrez nu este mare, dar aglomerația din trafic îţi transformă uneori o dimineață senină într-un calvar. Un sărut rapid și cobor un picior din mașină pe dalele de piatră, când îl aud zicându-mi:

– Astăzi, după program, suntem așteptaţi la un showroom de mașini.

– Atunci să fie Honda România, îi răspund veselă fluturând o mână.

La birou orele trec greu și, din când în când, nu mă pot abține să nu arunc o privire pe pagina Honda Civic de vânzare deschisă pe monitorul calculatorului. Am studiat de câteva ori ofertele Honda, dar tot modelul Civic Type R mă atrage. Când, într-un târziu, programul de lucru se termină, o zbughesc luându-mi din fugă la revedere de la colegi. M-au tot studiat astăzi neînțelegând ce se întâmplă cu mine și neștiind cum să interpreteze tăcerea mea, care, fie vorba între noi, nu mă caracterizează deloc.

Sunt așteptată și urc în mașină radiind.

– De astăzi scapi de corvoada cu transportul meu la serviciu, îi zic.

– Ei, nu este o corvoadă, dar ne-ar fi mai ușor amândurora, dat fiind distanţa dintre locurile noastre de muncă și programul diferit. Ai avut timp să te uiţi peste modelele Honda? Care ţi-a făcut cu ochiul?

– Type R, Civic, îi răspund pe nerăsuflate. Am motivele mele să fac această alegere și încep să turui ca o moară stricată: ajunge de la 0 la 100 de km în 5,8 secunde, viteza maximă este de 272 km/h, are Euro 6, consumul mixt este de 8,5 l/100 km, are motor 2.0 VTEC Turbo, interiorul m-a cucerit prin design și prin dotări, cadrane de bord clare, are noul sistem multimedia Honda Connect cu ecran touchscreen de 7″ și dispune de sisteme de protecţie sporită a pasagerilor.

Mă opresc din expunere pentru că rămân fără suflare, dar caut rapid în poșetă printurile de pe calculator. Noroc că așteptăm la semafor pentru că sunt multe pagini cu specificații. Aruncând o privire peste ele, soţul meu zâmbește de elocvenţa și patosul cu care îi vorbesc despre acest model Honda. Știe că așa mă comport de fiecare dată când vreau să-l conving de ceva anume.

– Și mai e ceva de adăugat, îi spun umflându-mă în pene, modelul mi l-a recomandat Michael Schumacher.

De această dată mă privește ca pe OZN-uri, iar eu izbucnesc în râs neștiind cum e mai bine, să-i povestesc sau nu visul.

Sursa foto: hondatrading.ro

Articol scris pentru concursul SuperBlog, ediția de toamnă