Datează din anul 1859, când edilul orașului a hotărât să înlocuiască podul de lemn cu unul de fontă. El este o pasarelă pietonală ce face legătura dintre Piaţa Mică și Piaţa Huet, are lungimea de 10,40 m și este cel mai vechi pod din fontă din România.
A fost construit fără piloni de susținere și din această cauză i s-a spus Podul Culcat. În dialectul săsesc „culcat” (lugenmarchen) este omonimul cuvântului minciună, de aici și confuzia în denumirea podului.
Are patru traverse metalice arcuite, decorate cu rozete și ornamente vegetale sau geometrice în stil neogotic. Pe latura de sud (către Turnul Sfatului) pe traversa frontală a fost pusă stema Sibiului. Cea din partea de nord poartă inscripțiile 1859 (anul construcţiei) și Friedrichs Hütte.
Pe sub el trece strada Ocnei, care leagă Orașul de Jos cu Orașul de Sus.
Vedere de pe pod spre Piaţa Mică
Vedere de pe pod spre Turnul Sfatului
Vedere de pe pod spre Orașul de Jos
La extremitățile podului sunt patru corpuri de iluminat duble.
Vedere spre Piaţa Huet și Biserica Evanghelică
În extremitatea estică a podului se află Casa Artelor (datează din secolul XIV) ce aparține Muzeului Astra și care adăpostește Galeriile de Artă Populară.
Dinspre Orașul de Jos accesul pe pod se face pe scările laterale aflate pe o singură parte.
Nu pot să nu amintesc legendele acestui pod.
Unele spun că de pe el erau aruncați negustorii adunaţi în Piaţa Mică, prinși cu minciuna sau care își înșelau cumpărătorii. Se dusese zvonul că de aici erau aruncate tinerele care și-au înșelat soţii. Mai târziu se spunea că pe acest pod își dădeau întâlnire ofițerii cu iubitele, dar „uitau” să mai apară la întâlniri. Mulţi erau convinși că podul vibra de câte ori tinerii își spuneau minciuni.
Și toate acestea dintr-o simplă confuzie.
În anul 2006, când podul a fost restaurat, de pe cele două balustrade au fost înlăturate lacătele prinse de îndrăgostiţi. Dar…alţi îndrăgostiţi, alte lacăte.
Fotografiile din acest articol fac parte din arhiva personală și nu pot fi folosite fără acordul meu expres.
Extrapolînd, str Închisorii care trece pe sub Podul Minciunilor… 🙂
Lumea preferă mereu denumiri ce-ndeamnă și pe care pot construi povești 🙂
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Ei, da. Ai dreptate! Strada Ocnei=strada Închisorii.😂 Tot de justiție ţine.😃
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Celebru pod. Cum puteai sa treci fara sa ni-l prezinti? Arata bine in fotografiile tale. Poveștile lui sunt interesante. O seara buna ♥️😚
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Nu, Ina, n-aș fi trecut peste el. Fotografiile ăstea așteaptă din primăvară să aibă locul lor într-un articol. Astăzi le-a venit rândul.🙂 Mulţumesc! O seară liniștită și zi frumoasă mâine! ❤
ApreciazăApreciază
Interesante lucruri am aflat si pozele sunt superbe.Cu mult drag iti doresc o zi minunata si o saptamana cu spor in toate!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mă bucur că ai găsit interesante poveștile legate de Podul Minciunilor. Mulţumesc pentru aprecieri! O săptămână frumoasă!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Interesante legende și frumoase imagini! E bine că avem și noi poduri care merită promovate, iar tu o faci cu talent.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Îmi dau silința să prezint tot ce-i frumos în Sibiu. Mulţumesc pentru apreciere, Petru!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
CRED CA HERR KLAUS ,PE CARE IL CUNOSC O TRECUT DE MULTE ORI PE PODUL MINCIUNILOR!,IMI PLAC POSTARILE TALE SUCCES!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
De multe ori, ca noi toţi, de altfel. Și nu vorbesc la figurativ.
Mulțumesc pentru apreciere!
ApreciazăApreciază