ARTmania Sibiu 2019 (1)

Mă regăsesc cu greu după cazul din Caracal, dar mi-am propus să scriu despre acest festival drag mie, drag pentru că înseamnă acasă, drag pentru că festivalul a crescut de la an la an (a 14-a ediție), drag pentru că îmi place direcţia pe care a luat-o aducând formaţii din genurile muzicale de rock pe care le prefer.

E vineri, 26 iulie. E prima zi de festival. Încet, orașul se umple de „tricouri negre”. Vin rockerii de pretutindeni, din ţară și străinătate, tineri, foarte tineri și mai puţin tineri, cu toții mânați de aceeași pasiune: muzica. Acea pasiune care te determină să-ţi faci bagajele și să pleci acolo unde muzica te cheamă și te așteaptă.

Se apropie ora începerii concertelor din Piaţa Mare a Sibiului.

Prima care urcă pe scenă este formaţia de post-hardcore și post rock germană Fjørt, înființată în anul 2012 la Aachen. A reușit să câștige inimile celor adunaţi în Piaţa Mare.

Wardruna, formaţia norvegiană de muzică dark ambient și nordic ritual folk s-a înființată în anul 2003. În 2014 a participat la coloana sonoră a serialului de televiziune Vikings. Nu insist pe discografie, ci pe instrumentele vechi pe care le folosesc, pe sunetele aparte și pătrunzătoare, pe legendele lor străvechi și nordice din versurile fiecărei melodii. Apreciez sunetul excelent al concertului.

Am filmat melodia Wunjo într-o versiune nouă pentru concert live.

Britanicii de la Architects cu rock-ul lor extrem, agresiv, dar complex, ne-au scos din transa indusă de formaţia norvegiană. Moartea în anul 2016 a chitaristului Tom Searle a inspirat trupei multe din versurile ultimului album. O problemă tehnică de proiecţie remediată rapid a creat posibilitatea solistului de a se adresa publicului povestind despre melodia dedicată câinelui său, originar din România și ne-a îndemnat să adoptăm aceste animale deosebite.

Proiecţie pe clădirea Bisericii Romano-Catolice din timpul concertului.

Show-ul trupei a fost plin de dinamism și energie.

Așteptam concertul, care avea să urmeze, de luni bune. Dream Theater în Sibiu. I-am văzut în 2017 în București, dar venirea lor în Sibiu m-a umplut de nerăbdare. Au promovat noul lor album, al 14-lea ( ce coincidenţă!), Distance Over Time.

De când i-am descoperit, asta însemnând „ceva mulţi ani”, iubesc rock-ul lor progressive metal și profesionalismul (puţin spus) fiecărui membru al formaţiei. Concertul a durat fix o oră și jumătate și s-a caracterizat prin stilul propriu: trecerile dese de la un ritm la altul, alternând cu solo-uri la chitară năucitoare, iar totul a funcționat ca un ceas elvețian.

Mike Mangini este bateristul care l-a înlocuit pe Mike Portnoy, este toboșarul neobosit. Pe John Myung, cel care cântă cu zâmbetul pe buze, îl consider unul dintre cei mai buni basiști din lume. Clăparul Jordan Rudess, spre deliciul publicului, a cântat la keytar parcurgând distanța dintr-o parte în alta a scenei. James LaBrie este solistul vocal. L-am lăsat intenţionat la urmă pe John Petrucci pentru că a făcut show la chitară, s-a dezlănțuit, s-a jucat cu sunetele, poate cel mai mult în The Dance of Eternity. Nu pot să nu reamintesc că toţi membrii formaţiei au studii muzicale, eu socotindu-i cei mai titraţi. Au cântat și câteva piese mai vechi. Așa am filmat din nou As I Am (pe care am filmat-o și la București), ultima melodie din concert.

M-am tot gândit ce piesă să vă propun spre vizionare și am ales Fall Into The Light. M-am oprit la această melodie convinsă fiind că, după ritmul alert, veţi fi încântaţi de solo-ul lui Petrucci la chitară. Pe celelalte le puteţi viziona pe canalul meu de YouTube.

Scena a fost poziționată spre Turnul Sfatului, fapt care mi-a permis să filmez de lângă fântână, un loc ceva mai înălţat faţă de restul pieţei, deși eram relativ departe de scenă.

Cu Dream Theater s-a încheiat prima seară de ARTmania, dar ce seară! Ce final grandios! LaBrie a lăudat locația și a promis că la anul va reveni în România.

Toate fotografiile și filmările fac parte din arhiva personală și nu pot fi folosite decât cu acordul meu expres.

6 comentarii

  1. Issabela Cotelin · Acum 26 de zile

    Mă bucur să mai văd și lucruri frumoase. E un rock pe care-l înțeleg mai puțin, sînt ceva mai clasică, dar sînt convinsă că sună bine, îndeosebi în concerte.

    Apreciat de 1 persoană

  2. Poteci de dor · Acum 26 de zile

    Dream Theater sună foarte bine, îmi plac!

    Apreciat de 1 persoană

  3. Vasile Marin · Acum 26 de zile

    Frumos articol. Scris bine, cu cuvinte alese. Multumesc,Constanta, pentru fotografii si videouri!

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.