Istoria Prezentului Românesc – o limbă, o istorie, o națiune ( partea a II- a )





    Filmul din această seară, Pădurea spânzuraților, s-a bucurat de o prezentare deosebită și în același timp necruțătoare din partea d-nei prof. universitar dr. Mihaela Grancea, care a descris contextul istoric al apariției filmului, acela al relativei liberalizări a comunismului în Romănia, evidențiind scenografia, dar criticând prestația lipsită de profunzime a actorului Victor Rebengiuc în rolul lui Apostol Bologa.


 



 



Dar, cum fiecare are dreptul la o opinie, vă voi prezenta acest film prin prisma mea, a spectatorului sedus de această capodoperă a cinematografiei românești. Realizat în 1964, câștigător la Cannes în 1965 al premiului pentru regie, ecranizare a romanului cu același nume, filmul a fost regizat de Liviu Ciulei, iar scenografia a aparținut lui Titus Popovici. 







 Acțiunea se desfășoară în perioada Primului Război Mondial și îl are în centrul narațiunii pe locotenentul Apostol Bologa, un tânăr transilvănean înrolat în armata austro-ungară care luptă împotriva conaționalilor săi. Disciplinat și plin de principii, tânărul locotenent răspunde de punerea în executare a condamnării la moarte prin spânzurare a ofițerului ceh Svoboda care a încercat să traverseze frontul cu intenția de a se alătura armatei inamice.



Realizat alb negru, un plus de valoare pentru acest gen de filme ( după părerea mea ), filmul este încărcat de simboluri. Într-o ceață densă, ceață pe care o vom întâlni aproape pe întreg parcursul acțiunii,  soldații înaintează tăcuți. Doar unul singur întoarce capul spre noi și ne privește intens. Ochii lui ni se înfig adânc în minte, ochii lui răzbat sub formă de flesh-uri în timp ce este prezentat genericul. Ce voiau să ne spună acei ochi ? Ce voia să ne spună acel soldat ? Că nu este războiul lui ? Că nu își dorește să fie în acel convoi ? Că nu vrea să participe la execuție ? Ei, da ! Aici este geniul lui Liviu Ciulei. Te face să-ți pui multe întrebări. Tu nu ești doar spectator, tu trebuie să participi activ la tot ce se întâmplă sub privirile tale.    Așa cum v-am obișnuit din articolul precedent, nu am intenția de a povesti acțiunea, ci de a puncta elementele cheie din acest film. Apostol Bologa este un tânăr coleric, care maturizându-se începe să se îndoiască de partea în care s-a poziționat în acest război, luptând între datoria de ofițer  în armata austro-ungară și apartenența sa la poporul român. Sunt mulți factori care participă la transformarea conștiinței sale: întâlnirea cu căpitanul ceh Otto Klapka ( magistral interpretat de către Liviu Ciulei ), desele discuții cu soldatul vienez cu concepții socialiste Johann Maria Muller, privirea lui Svoboda înaintea execuției, numirea lui Bologa ca judecător la Curtea Marțială care urma să condamne 12 țărani care au ieșit cu plugurile să are linia de front.  Spuneam că filmul abundă de simboluri: lumina proiectată de reflectorul armatei române, stiva de scaune depozitate în încăpere, stiva de bocanci a anticarului, ultima masă a condamnatului pe care i-o aduce Ilona, ștreangul spânzurătorii cu care începe și se termină filmul, ceața și nu în ultimul rând copacii contorsionați.






Și celelalte personaje își trăiesc dramele lor: Klapka drama lașității, Varga drama neputinței prietenului, Ilona drama despărțirii de persoana iubită condamnată la moarte, căpitanul Cervenco drama neputinței de a schimba răul în bine. În film Apostol Bologa nu-l regăsește pe Dumnezeu ( ca în cazul romanului ), ci își regăsește identitatea națională, singura care îl împacă cu sinele său. Și revenind la privirea de la începutul filmului întrebarea la care așteaptă răspuns este de ce?     Dacă n-ați văzut filmul, e timpul să o faceți, iar dacă l-ați văzut, puteți să-l revedeți pentru că îi veți descoperi noi conotații determinate de maturizarea gândirii fiecăruia !





Dacă v-a plăcut acest articol, nu uitați să dați like !



Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.