Open Air Blues Festival Brezoi (2)

Același peisaj, aceeași ambianță. Blues, bere și bună dispoziție.

A doua zi de festival a început cu The Cockblockers și The Southern Cockroaches.

Paul & The Blue Workers, un proiect ce adună instrumentiști din diferite formaţii consacrate românești (Paul Negoiță, Iulian Vrabete, Vlady Cnejevici, Teo Boar, Ovidiu Condrea), a îmbinat blues-ul cu piese din repertoriul Creedence, Joe Cocker, Stevie Ray Vaughan etc.

Alex Tomaselli (chitară, voce), cel care a pus piatra de temelie a formaţiei Tomaselli All Stars, de altfel și inițiatorul acestui festival de blues în Brezoi (fiind născut pe aceste meleaguri) a realizat primul album de blues live din România, a compus muzică pentru teatru, are colaborări cu formaţii de blues, rock, jazz, afro.

A urmat grupul Khalif Wailin’ Walter. De pe scenele muzicale din Chicago Blues a poposit pe scena festivalului din Brezoi aducând cu el stilul său unic de funky boogie blues. Sunetul trupei amintește de stilul New Orleans.

În piesa care urmează veți asculta o trecere de la Led Zeppelin (Stairway to Heaven) la blues.

Provenind din părinți de origine română, stabiliți în Statele Unite ale Americii, Diana Rein vine pentru prima dată în Europa și în România. Ea ne mărturisește în limba română ce reprezintă acest gen muzical (blues-ul) pentru ea, dar cel mai emoționant o face cântând vocal și la chitară.

Cea de-a doua seară se încheie cu un recital de excepție Ana Popovic. Despre ea am mai scris într-un articol mai vechi. Încerc să nu mă repet. Născută la Belgrad, primii pași în blues i-au fost călăuziți de tatăl său. La 15 ani începe să cânte la chitară, iar la 19 ani cântă într-o formație de R & B, Hush. În Olanda, unde pleacă pentru a se specializa în jazz, înființează formația care îi poartă numele. Va combina mai multe stiluri: blues, rock, soul și jazz. Cariera sa ia avânt în 2012 odată cu stabilirea în Statele Unite ale Americii.

Nominalizată și câștigătoare a nenumărate premii muzicale secțiunea blues, Ana Popovic a demonstrat la Brezoi, dacă acest fapt mai trebuia demonstrat, virtuozitatea cu care cântă la chitară, interpretarea vocală penetrantă și arta de a face spectacol alături de instrumentiștii desăvârșiți din trupă.

Din nefericire, în a doua zi de festival, sunetul, în filmările din spațiul destinat celor acreditați, a lăsat de dorit, boxele de bas fiind prea tare reglate. Din public totul a fost perfect.

Toate fotografiile și filmările din acest articol sunt din arhiva personală și nu pot fi folosite decât cu acordul meu expres.

Open Air Blues Festival Brezoi 2019 (1)

Ieri a început festivalul de blues de la Brezoi.Cea de-a treia ediție a festivalului, care se desfășoară în aceeași locație pitorească, Parcul Central Brezoi, va dura patru zile şi patru nopți. În prima zi organizarea a fost impecabilă, iar sonorizarea a fost una de excepție.

Pe scenă au urcat pe rând: Amalia Gaiţă & Band, Paardekooper, Erja Lyytinen & Band, Beth Hart & Band şi Trans-Express.

Olandezii de la Paardekooper au surprins prin sound-ul de blues, blues rock. Chitaristul şi vocalistul Bas Paardekooper a încântat spectatorii din Parcul Central.

Chitarista și vocalista finlandeză Erja Lyytinen a urcat pe scenă împreună cu formaţia sa. În concert a îmbinat blues-ul cu elemente de jazz și country.

S-a produs o modificare în program și concertul mult așteptat al americancei Beth Hart a fost devansat.Una dintre cele mai bune voci feminine din lume, considerată un mix vocal între Janis Joplin, Etta James și Otis Redding, Beth Hart „a povestit” în cuvinte și note muzicale fragmente din viaţa ei tumultuoasă. Într-o formă artistică extraordinară a vrăjit întregul public cu vocea profundă și modul de exteriorizare a sentimentelor.

Imagini din backstage

Imagini de pe scenă

Seara s-a încheiat cu recitalul clujenilor de la Trans-Express. Îmbinând sunetul orgii lui John Lord (Deep Purple) cu acorduri Led Zeppelin sau The Band ori Thin Lizzy, cei de la Trans-Express ne-au reamintit și și-au reamintit de anii începutului lor muzical.

Mulţumim Open Air Blues Festival Brezoi pentru această seară și noapte minunate!

Toate fotografiile și filmările din acest articol sunt din arhiva personală și nu pot fi folosite decât cu acordul meu expres.

Bun venit acasă campioanei de la Wimbledon!

Știu că toată lumea a scris ceva despre victoria Simonei Halep.

Am să vă spun cum am trăit eu această victorie. Înaintea finalei feminine, de la Wimbledon se transmiteau încontinuu comentarii ale jucătorilor de tenis consacrați, precum John McEnroe sau Boris Becker ori Chris Evert. Niciunul nu-i dădea vreo șansă Simonei în faţa Serenei Williams. Știam că și publicul o aprecia pe americancă. Simona pleca cu acest handicap și era nedrept. Aveam o singură speranţă gândindu-mă că este mult mai rapidă decât masiva Serena, care, să fim drepţi, este tehnică și are lovituri năprasnice. Nu sunt mare cunoscătoare a tenisului de câmp, dar nu e greu să apreciezi ce vezi.

Întrebată de reporter cine ar vrea să o reprezinte dintre cele două ducese din familia regală aflate în tribună, Simona, știind de prietenia dintre Serena și Meghan, ducesa de Sussex, a răspuns că ar fi mândră să fie reprezentată de Catherine, ducesa de Cambridge. Și Kate Middleton a fost, la rândul ei, încântată. Așa se explică faptul că după meci a coborât să o felicite.

Cum a fost jocul Simonei? Fenomenal! Nu-mi venea să cred ce văd. Simona era relaxată, acoperea bine întreg terenul, iar Serena părea depășită și obosită.

Englezii au calculat trei greșeli ale Simonei pe tot parcursul jocului. Câte a avut Serena, nu m-a mai interesat.

Și atitudinea publicului s-a schimbat, care a aplaudat-o pentru reușitele sale, văzând jocul extraordinar al Simonei. Nu știu dacă până la Wimbledon 2019 Serena Williams a fost învinsă atât de categoric (6-2, 6-2) și într-un timp atât de scurt (56 de minute), dar știu că Simona a demonstrat tot ce poate în acest meci.

Bun venit, Simona, campioana de la Wimbledon!

Sursa foto:digi24.ro

O altfel de familie

Vă voi prezenta „micuții” cu care locuiește fiica mea. Ei alcătuiesc o familie colorată și plină de viață.

Trebuie doar să mă hotărăsc cu cine să încep.

Bonnie este maidaneza adoptată din România. A fost șansa ei la viaţă. Într-un articol mai vechi am povestit prin câte a trecut înainte de a ajunge în Anglia.

Doi uriași din rasa Dog German sau Marele Danez (până se hotărăsc dacă sunt germani sau danezi): Rogue (arlechin) și Walter (cel negru).

Paznicul turmei, un frumos și expresiv Border Collie, Finn.

Micuții Pomeranians Columbo cel mândru (zis Binu) și Judy cea isteață (și neagră).

Labele din apropiere sunt ale lui Rogue. Așa puteţi aprecia mai bine mărimea micuței Judy.

Credeți că am terminat? Nuuu.

Papagalul gri african, doamna George, dar care răspunde și la numele de Gică. De ce George? Pentru că la început nimeni nu știa dacă-i băiat sau fetiță.

Iar ea este un simpatic dragon bărbos. O cheamă Lemmy.

Voi încheia lista cu Peanut, cel care până nu demult, trăind printre câini, se credea câine.

Ordinea în care i-am prezentat nu are nicio relevanță, fiind îndrăgiţi în egală măsură.

O familie foarte numeroasă, fără să mai pun la socoteală găinușele (cărora le-am dedicat un articol) și iepurașii.

Toate fotografiile din acest articol sunt din arhiva personală și nu pot fi folosite decât cu acordul meu expres.

„Apa face bine la bătături, Eugen”

Descopăr o relație tot mai bună între conducerea PSD şi presă, Viorica Dăncilă având inițiativa invitării ziariștilor la plimbarea pe plajă.

Uite, aşa se face că, după deschiderea taberei ARC de la Sulina dedicată copiilor români care locuiesc în afara granițelor României, premierul, ministrul de finanțe si secretarul general al PSD şi-au făcut timp şi de distracții. Dancilă şi Teodorovici au jucat tenis de masă, apoi au decis să facă o plimbare pe plajă, însoţiţi de presă.

Probabil remarca lui Mihai Fifor, secretarul general PSD, va rămâne antologicăApa face bine la bătături, Eugen„. Nu cunosc dacă domnul Orlando, candidat la preşedinţie, are probleme cu bătăturile şi nici dacă i-a făcut bine apa, dar nu mă pot abține să nu remarc încercarea de „umanizare” a liderilor pesedişti.

Şi, poate că sunt cârcotașă, dar partida de tenis mi s-a părut praf aruncat în ochii presei, deci şi ai noștri, să vedem cât de bine se înțeleg ei şi cât de uniţi sunt. Ca un sfat: cred că dădea mai bine, dacă Viorica s-ar fi echipat sport, cu o bluză şi o „fustiță” albă.

Dar cea mai ilară situație mi s-a părut plimbarea pe nisip cu sandalele în mână, îmbrăcată într-un adevărat „halat”, căci eu nu pot numi altfel acel obiect vestimentar, deşi unii l-au socotit kimono. Păi, de ce ar fi îmbrăcat premierul ziua, în amiaza mare, pe plaja de la Sulina, un kimono? În ţara soarelui răsare, de unde provine, această vestimentație se poartă la anumite ceremonii.

Rămân la ideea mea, mai bine se îmbrăca sport, ar fi fost mai firesc așa. Eu am văzut în fotografii o gospodină, într-un halat lung până la pământ, înflorat, mergând desculță pe nisip. Dar, cum spuneam, poate sunt eu cârcotașă.

Sursa foto:digi24.ro şi observator.ro

Natural History Museum London

Muzeul de Istorie Naturală din Londra este unul dintre cele mai mari muzee din lume de istorie a naturii, iar accesul vizitatorilor este gratuit.

Clădirea a fost proiectată de Alfred Waterhouse în stilul german românesc și este cunoscută sub numele de clădirea Waterhouse.

Deși colecțiile au fost mutate din anul 1883 în această clădire, muzeul devine de sine stătător, separat de British Museum, în 1963.

Când am vizitat pentru prima dată muzeul, în anul 2008, în sala centrală te întâmpina un schelet de Diplodocus. Acum am constatat că a fost înlocuit cu un schelet uriaș de balenă, care este suspendat, permițând accesul mai multor vizitatori.

În sala centrală, la loc vizibil, este statuia lui Charles Darwin.

Imagini din această uriașă încăpere.

Secțiune a unui sequoia gigant.

Detalii arhitecturale

Tot în această sală este scheletul unui mamut.

Colecția scheletelor de dinozauri aflată în Sala Dinozaurilor este o mare atracție pentru vizitatori. De la dinozaurii erbivori: Diplodocus, Triceratops, Stegosaurus, până la cunoscuții prădători: Raptorii și Tyrannosaurus Rex, pe toţi îi întâlnești în mărime naturală.

Urmează sala destinată evoluţiei umane, apoi a animalelor și insectelor.

Archaeopteryx

Am intrat și în Muzeul Lunii.

Apoi am explorat un cocon.

Iar la final ne-am plimbat prin grădina muzeului.

Traversând Tamisa pe podul Putney în drum spre casă.

Toate fotografiile și filmările din acest articol sunt din arhiva personală și nu pot fi folosite decât cu acordul meu expres.

Kempes din nou la spital

Fostul solist al trupei Cargo, Ovidiu Ioncu Kempes, a ajuns din nou la spital în urma unui accident de motor.

Acum 24 de ani Kempes a scăpat ca prin minune cu viaţă din impactul cu un stâlp, pe șoseaua Timișoara-Arad. Accidentul a fost deosebit de grav, Ovidiu Ioncu suferind un traumatism cranian care i-a afectat centrul vorbirii. Atunci a trebuit să reînveţe să meargă și să cânte.

Accidentul din această săptămână s-a datorat șoferului neatent al unei mașini, care a întors, fără să se asigure, chiar în faţa motorului condus de rocker. Din fericire, impactul nu i-a fost fatal lui Kempes, dar a ajuns la spital cu un umăr și un cot dislocat și multe răni la faţă.

Investigațiile medicale au relevat că nu există răni interne care ar putea înrăutăți starea de sănătate a muzicianului.

Îi dorim sănătate și să revină cât mai curând pe scenă!

Concert noiembrie 2017 la Oldies Pub Sibiu – Ziua vrăjitoarelor

Imaginea și filmarea din acest articol sunt din arhiva personală și nu pot fi folosite decât cu acordul meu expres.